A huge collection of 3400+ free website templates JAR theme com WP themes and more at the biggest community-driven free web design site
Home / CLIENT / Ce alte boli poate cauza stresul cronic?

Ce alte boli poate cauza stresul cronic?

Problemele de la serviciu, grijile de acasă şi lipsa banilor lasă amprente asupra stării noastre de sănătate. Ne creşte tensiunea, ameţim mai des… Spunem că suntem stresaţi. Pe termen scurt, stresul ne mobilizează. Ce se întâmplă însă când starea proastă durează luni bune?

Obezităţiişi sedentarismului, considerate ca fiind bolile secolului 21, se poate alătura şi stresul, afecţiune din ce în ce mai des întâlnită. „Boala lumii moderne” – aşa cum mai este denumit stresul, poate duce şila apariţia altor probleme de sănătate.
Poate da dureri de cap   
Stresul cronic influenţează într-o mare măsură sistemul imunitar. Explicaţia?După o perioada îndelungată de stres, secreţia crescută de cortizol (hormonul stresului) duce la scăderea imunităţii, care este principala „linie de apărare” a organismului. Nivelul crescut de cortizol poate cauza schimbări şi la nivel vascular, ceea ce poate duce la apariţia durerilor de cap.
Migrenele se pot intensifica în special atunci când persoana care suferă de stres se enervează, ca urmare a tensionării muşchilor faciali şi a celor de la nivelul gâtului. Stările de oboseală, care se resimt chiar şi după o un somn bun, sunt o altă problemă care poate fi cauzată de stresul cronic. Deşi nu există niciun test care să poată măsura nivelul de oboseală, studiile recente au arătat că aproape o treime din populaţie suferă de această problemă.
Cu digestia la control!
Şi problemele digestive se pot alătura celorlalte afecţiuni care pot fi cauzate de stresul cronic, fie se pot agrava dacă ele sunt deja diagnosticate. Hormonii produşi de glandele suprarenale, precum adrenalina sau cortizolul, duc la apariţia schimbărilor în sistemul digestiv (senzaţia de greaţă, de arsură la stomac, lipsa poftei de mâncare şi dureri abdominale).
Ulcerul de stres, aşa cum îl numesc medicii, şi sindromul colonului iritabil sunt cele mai frecvente afecţiuni cauzate de stresul prelungit. În unele cazuri, starea de stres şi de tensiune din timpul zilei se poate prelungi şi pe timpul nopţii, ceea ce duce la apariţia insomniei. De regulă, tulburările de somn trec după ce perioada stresantă s-a sfârşit. Dacă ea se prelungeşte, pot apărea perturbări grave de somn.
Viaţa sexuală, „victimă”colaterală
Stresul cronic nu afectează doar sănătatea fizică, ci şi relaţia cu partenerul de viaţă. În momentele tensionante, atitudinea faţă de cei din jur, respectiv faţă de partenerul de viaţă, nu este tocmai una plăcută… În ultima vreme, stresul, în special cel de durată, este considerat ca fiind „vinovat”când vine vorba de problemele de fertilitate atât la femei, cât şi la bărbaţi.
Stresul poate avea un impact negativ nu doar asupra libidoului, ci și a fertilității. Astfel, acționează asupra glandei pituitare, care la rândul său controlează creşterea şi eliberarea de ovule. Astfel, dacă ovarele nu funcţionează perfect, ciclul menstrual este afectat, ceea ce poate îngreuna apariţia unei sarcini.
Ce alte boli mai poate cauza stresul cronic?
– studiile realizate de cercetătorii americani în 2012 au arătat că stresul prelungit poate duce la declanşarea producţiei şi acumulării de proteine insolubile, care sunt asociate cu boala Alzheimer.
– persoanele care suferă de stres prelungit au şi un nivel mai redus de TSH (indice al funcţionării glandei tiroide), ceea ce poate face ca funcţiile glandei să fie afectate. În acest caz, riscul de apariţie a bolilor tiroidiene, care se pot manifesta prin hipo- sau hipertiroidism, este unul mai mare.
– afecţiunile pielii, printre care eczemele sau psoriazisul, sunt şi ele des întâlnite la persoanele care suferă de stres cronic. Dermatologii susţin că în perioadele mai stresante, persoanele care suferă de acnee au erupţii mai intense ale pielii;
– dacă nu este „ţinut sub control”stresul cronic se poate transforma în depresie, asociată, în unele cazuri cu stări de anxietate, atacuri de panică sau chiar delir.

Bolile autoimune, efect al stresului
Stresul duce în timp la epuizarea mecanismelor interioare de echilibrare temporară, urmând ca persoana să prezinte simptomele diferitelor afecţiuni, fie că vorbim de planul psihic sau de cel fizic. Dacă stresul este neglijat, persoana se poate prezenta la medic direct cu dischinezie biliară sau chiar boala inflamatorie intestinală. O situaţie aparte o reprezintă bolile autoimune de tip poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic şi cele rezultate din scăderea imunităţii, cum ar fi infecţiile virale. Tratamentul începe după stabilirea diagnosticului şi poate fi o combinaţie de psihoterapie şi medicaţie psihotropă prescrisă de medicul psihiatru.

About Abdi

Check Also

Ce trebuie sa stie persoanele care doneaza sange

A dona sange inseamna a da o sansa la viata fie unei rude, unui prieten, coleg sau necunoscut. Cu toate acestea nu orice persoana poate face acest gest nobil, donarea fiind restrictionata de anumite criterii. Iata ce conditii trebuie sa indeplineasca persoanele care vor sa doneze sange:
- varsta cuprinsa intre 18-60 ani;
- greutate corporala minima 50 kg;
- tensiunea arteriala: maxima nu depaseste 180 mmHg, iar minima 100 mmHg;
- valoarea hemoglibinei nu este mai joasa de 125g/l pentru femei si nu mai putin de 135 pentru barbati;
- nu prezinta afectiuni (detalii, mai jos);
- au trecut 60 de zile de la ultima donare.

La o donare se recolteaza 450±10% mililitri sange, iar intervalul de timp intre doua donari de sange nu poate fi mai mic de 60 zile.

Controlul si triajul medical in cazul donarii urmareste prevenirea oricarui risc, atat pentru cel care va dona cat si pentru beneficiarii acestui produs biologic. De aceea, controlul medical se bazeaza pe trei examene (clinic, de laborator si epidemiologic), prin care se pot stabili contraindicatiile donarii de sange.

Aceste contraindicatii pot fi: absolute (din cauze care exclud definitiv pe individ de la donare, cum sunt: hepatita, tuberculoza, sifilisul, rezecarea stomacului, maladia mitrala, cancerul operat si vindecat, etc.), relative (din cauze care pot fi variabile, cum este tensiunea arteriala de o anumita valoare, care poate ulterior scadea, greutate ponderala sub 50 kg, care ulterior poate creste, etc.) si temporare (din cauze care tin de anumite fenomene ciclice, cum sunt perioada menstruala, sarcina, alaptarea, precum si o stare febrila provocata de o viroza respiratorie trecatoare, etc.).

Donarea de sange este permisa numai persoanelor sanatoase cu varste intre 18 si 60 de ani intrucit in afara acestor varste nu exista garantia unui raspuns armonios din partea organismului fata de pierderea a 450 ml de sange), celor ce nu manifesta stari emotionale exagerate, teama persistenta fata de actul donarii sau o stare de oboseala, nu au consumat alcool sau o masa bogata in grasimi inainte de a se prezenta la recoltare, au de la ultima donare de sange minimum 60 de zile, nu au avut in ultimul timp pierderi de sange si nu au fost supusi unor interventii chirurgicale.

Si profesiunea donatorului poate constitui uneori o cauza a respingerii acestuia de la recoltare, cand exista pericolul potential al infectiilor (cazul mulgatorilor, ingrijitorilor de animale, maturatorilor) sau al unei oboseli fizice (soferi pe mijloace de transport in comun, piloti, operatori la masini grele).

Restrictiile de mai sus privind donarea de sange se explica asttel:
1. Starile emotionale exagerate sunt o expresie a afectarii sistemului nervos, cel care coordoneaza repartitia sangelui dupa necesitati, iar in acest caz raspunsul poate fi inadecvat.

2. Teama de actul donarii poate duce la o tulburare a circulatiei sangelui, manifestata printr-o lipotimie (lesin).

3. Starea de oboseala (dupa munca in schimbul de noapte sau dupa eforturi mari) poate constitui o cauza a adaptarii necorespunzatoare a circulatiei sangelui.

4. Intervalul de minimum 60 de zile de la ultima recoltare este considerat suficient pentru refacerea tuturor elementelor sangelui si rezervelor organismului pierdute cu ocazia ultimei recoltari.

5. Gravida nu poate dona sange, intrucat organismul sau trebuie sa acopere si nevoile viitorului copil, iar interdictia se prelungeste 18 luni dupa nastere, pentru ca organismul mamei sa-si refaca pierderile.

6. O priza obisnuita de sange este de 450 ml, cantitate care nu presupune nici un risc pentru donator, deoarece organismul are permanent in rezerva circa 300-400 ml de sange (pe care il foloseste cand se depun eforturi mari), precum si capacitatea de a reface repede sangele donat (cantitativ in 1- 2 ore), fara a fi necesar un tratament sau o alimentatie speciala, totul depinzind de modul in care organismul repartizeaza diversele cantitati de sange in raport de necesitati si de promptitudinea cu care se face aceasta permanenta adaptare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *